Zona de sud din Dobrogea

Zona de sud  din Dobrogea, față de partea nordică este presărată cu ruine de cetăţi antice şi bizantine, urme ale primilor propovăduitori ai creştinismului. Precum și pitoreşti canarale (văi cu versanţi pietroşi), precum Canaraua Feţii, şi resturi de păduri (Hagieni, Dumbrăveni, Esechioi, Cogea Cor, Tenghea). Pe drumurile izolate vă va ieşi negreșit în cale omniprezenta ţestoasă dobrogeana (Testudo Graeca Ibera), declarată monument al naturii. Au supravieţuit numeroase sate ale comunităţilor de turci şi tătari (Fântâna Mare, Dobromir, Lespezi). Parcă oprite în timp, cu multe secole în urmă.

Pe website-ul nostru puteți găsi informații și oferte de cazare în Dobrogea și împrejurări.

Peştera Movile

La 2 km vest de Mangalia a fost descoperită în 1986 Peştera Movile, cu o temperature constantă între 19 şi 21 grade C. Galeria principală, cu lungimea de 200 m, aflată la adâncimea de 21 m, duce la Sala Lacului, cu înălţimea de 3 m, la sfârşitul căreia se afla un lac.

În această peşteră au fost descoperite mai multe specii de animale noi. Precum doi pseudoscorpioni, un myriapod, o specie nouă de lipitoare, patru păianjeni şi un scorpion de apă. Aceștia trăiesc într-un mediu bogat în hidrogen sulfurat (asemănător celui de pe Marte), cu un nivel scăzut al oxigenului. Aici s-a format un ecosistem închis, cu totul izolat de exterior, a cărui existenţă se bazează pe chimiosinteza. Intrarea a fost închisă cu o poartă de beton armat.

Peştera nu poate fi vizitată decât de echipe de 2-3 specialişti, în cadrul unei vizite cu durata de maxim 2 ore.

Peştera Limanu

Sutele de galerii ale misterioasei Peşteri Limanu unica peştera labirintică din ţară, aflată la 5 km sud-vest de Mangalia, se întind pe 4 km. Numeroase legende leagă acest loc de cultul lui Zamolxe. Potrivit altor poveşti, peştera reprezintă o poartă spre lumea de dincolo. Bătrânii satului spun că galeriile peşterii ajung pe sub Dunăre până aproape de oraşul bulgăresc Varna.

Limanu mai este numită Peştera Caracicola sau Peştera La Icoane, din cauza chipurilor de piatră de la intrare.

La 15 km vest de Mangalia, localitatea Dealu Albeşti ascunde ruinele unei fortificaţii elenistice din secolul al IV-lea i.Hr.. Risipite pe marginea unei râpe de la marginea unei păduri aflate la 2 km de centru satului. Fortul grecesc avea ziduri cu grosimea între 1,20 şi 1,60 m, formate din lespezi mari de piatră nelegate prin nici un liant.

Baspinar sau Fântâna Mare

Aşezat într-o vale mărginită de nişte exotice canarale cu pereţi de calcar ciuruiţi, cu înălţimea de 30-40 m, satul Baspinar sau Fântâna Mare, atestat documentar din secolul al XII-lea. Este locuit în exclusivitate de etnici turci (peste 370 de persoane). Un adevărat muzeu în aer liber, cu case arhaice din cârpici şi garduri de piatră!

Pe un deal aflat la 4 km depărtare, pe vechea vatră a satului se ascunde cimitirul, transformat între timp într-o pădure. După ce lângă fiecare mormânt a fost plantat câte un copac, conform tradiţiei. Sunt multe legende din bătrâni legate de acest loc, de la faptul că aici s-a petrecut potopul lui Noe sau că pe aici ar fi curs un vechi braţ al Dunării.

Comunitatea turcă şi tătară din Dobrogea

Turcii au ajuns în Dobrogea în 1264, când un grup de 12.000 de ostaşi, sub comanda lui Izeddin Keykavuz şi a misionarului Sari Saltuk, s-au stabilit aici. La marginea Imperiului Bizantin, ca un scut împotriva invaziilor străine. Un alt grup de turci a venit în urma cuceririi oraşului Varna, la sfârşitul secolului al XV-lea.

Liderul turcilor este socotit Sari Saltuk Dede, al cărui mormânt din Babadag (>82) a devenit un loc de pelerinaj. Multe aşezări dobrogene au păstrat numele turceşti, precum Baspinar (Fântâna Mare), Topalu (şchiop), Techirghiol (Lacul Vărgat ) şi Medgidia (după numele lui Abdul Medgid).

Tot începând din secolul al XIII-lea s-au stabilit aici şi grupuri mari de tătari; erau atât de numeroşi încât, în secolul al XVI-lea, călătorii numeau Dobrogea “țara tătarilor”; astăzi aici trăiesc doar 23.000 de tătari.

Din cele peste 200 de moschei şi geamii de odinioară s-au mai păstrat azi doar 70. Cele mai frumoase fiind Moscheea Carol I din Constantă (1910). Îmbină elemente egiptene, bizantine şi româneşti, Moscheea Esmahan Sultan din Mangalia (1525)- cea mai veche din ţară. Moscheea Ali-Gaza Păsa din Babadag (1610), Geamia Sultan Abdul Megid din Medgidia şi Geamia Hamidia din Sulina.

Ştiaţi că?

Una dintre cele mai importante sărbători ale musulmanilor este Hidirlez, celebrată pe data de 6 mai. Cu acest prilej, turcii şi tătarii merg în cimitire ca să se îngrijească de mormintele strămoşilor Apoi organizează un picnic la iarbă verde, finalizat cu luptele tradiţionale de Kures. Potrivit tradiţiei, în această zi cei doi profeţi Hidir şi Ilias se întâlnesc pe pământ ca să le vestească musulmanilor primăvara.

Tropaeum Traiani

La nord-vest de comună Adamclisi se găsesc ruinele cetăţii Tropaeum Traiani. La 1,5 km de aceasta, monumentul triumfal reconstruit în 1977 pe locul celui înălţat în 109 de Apollodor din Damasc. În cinstea victoriei repurtate de împăratul Traian în anul 102 asupra dacilor. Cetatea getică, cucerită de trupele romane, a fost populată cu veteranii care au luat parte la războaiele dacice ale lui Traian. Ajungând în secolul al III-lea la rangul de municipium.

Este socotită cea mai mare aşezare civilă romana din Dobrogea. Monumentul triumfal, de forma circulară, cu un diametru de 38 m şi înălţimea de 39 m. Este acoperit cu blocuri de piatră cu sculpturi în basorelief care înfăţişează scene din războaiele dacice.

Începuturile creştinismului pe pământ românesc

Dobrogea este un adevărat pământ sfânt. Aici a venit sfântul apostol Andrei, primul ucenic al lui Hristos, să propovăduiască creştinismul, în secolul I d. Hr.. Aici au pătimit primii martiri creştini şi tot aici s-a născut, în anul 360, teologul Ioan Cassian. Fiind unul dintre părinţii bisericii apusene. Fiind autorul a 24 de cărţi de Convorbiri duhovniceşti (Callationes), în care a transmis învăţăturile pustnicilor din sihăstriile Egiptului şi Antiohiei.

Peste tot în Dobrogea veţi întâlni urme ale sfinţilor şi ale primelor lăcaşuri de cult creştine. La Axiopolis (azi Cernavodă) au pătimit în secolul al IV-lea sfinţii Chiril, Chindeas şi Tasius, la Histria au fost scoase la iveală 5 bazilici creştine. În aşezările Independența şi Dumbrăveni (Canaraua Feţii) s-au păstrat biserici rupestre.

Alte şi alte ruine de bazilici dobrogene din secolele IV-VI pot fi văzute la Capidava (azi, Topalu), Troesmis (azi, Turcoaia), Noviodunum (azi, Isaccea), Dinogentia (azi, Garvan), Axiopolis (azi, Cernavodă), Ibida (azi, Slava Rusă), Ulmetum (azi, Pantelimon), Beroe (azi, Piatra Frecatei) şi Sucidava (azi, Izvoarele).

Cele nouă izvoare

În apropriere de Peştera Sfântului Andrei de lângă satul Ion Corvin, în sudul Dobrogei, puteţi vedea cele nouă izvoare în care apostolul i-a botezat pe primii localnici convertiţi la creştinism. Ele formau odinioară pârâul Cuzgun, al cărui nume (Porumbelul, în turcă) ar putea face trimitere tocmai la acest fapt. Respectivele locuri sunt considerate leagănul monarhismului românesc. Mica peşteră a fost săpată în stâncă.

Nișa din pronaos îi servea probabil drept pat Sfântului Andrei, azi fiind privită ca loc de vindecare pentru suferinzii care vin şi-şi petrec catevaa zile aici, în speranţa că se vor însănătoşi.

Mănăstirea Dervent

La 40 km depărtare, lângă graniţa cu Bulgaria se afla o altă vatră monahala-Manastirea Dervent. Înălţată în secolul al XX-lea pe locul unde au fost martirizaţi Sf. Andrei şi ucenicii săi cu 2.000 de ani în urmă. Se zice că acolo au răsărit din pământ patru cruci din piatră, care s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Lacul Bugeac-Dobrogea

Cel mai sudic dintre limanele fluviale, Lacul Bugeac, accesibil de pe DN3, între satele Ostrov şi Lipniţa. Acesta prezintă maluri abrupte care pot atinge înălţimea de 30 m. Este folosit ca loc de iernare şi pasaj de păsările acvatice. Pintre care se remarcă pelicanul creţ (Pelicanus crispus), călifarul roşu (Tadorna ferruginea), egreta mare (Egretta albă) şi cormanul mare (Phalacrocorax carbo).

La sud de Lacul Bugeac, în comună Ostrov se întinde pe o suprafaţă de 27 ha Rezervaţia naturală, zoologică şi botanica Pădurea Esechioi.

Ostrov-Dobrogea

Risipit pe malul înverzit al Dunării, Ostrov (comună Galiţia) din Dobrogea este una dintre cele mai pitoreşti localităţi ale Dobrogei. Satul este renumit pentru vinurile produse pe Domeniile Ostrov, cu suprafaţa de 1.600 ha. Acestea include şi suprafeţe generoase cu livezi de piersici, cireşi, caişi, meri, vişini, nuci şi pruni.

O insulă sălbatică şi pustie cu lungimea de 6 km din mijlocul Dunării ascunde ruinele puternicei cetăţi bizantine. Pacuiul lui Soares sau Vicina (971), care a avut rol de bază navală. Ca să ajungeţi la ea trebuie să apelaţi la ajutorul ostrovenilor care deţin bărci.

La Izvoarele

La Izvoarele au fost descoperite în anii 1980 ruinele unei cetăţi antice, despre care s-a presupus că ar putea fi Sucidava. Un centru politico-militar-religios menţionat din vremea împăratului Aurelian. Au fost scoase la iveală o basilică paleocreştină, numeroase cruciuliţe, un ulcior provenit de la mormântul Sfântului Mina din Egipt. Un set liturgic compus din 17 piese de argint, din secolele IV-VI. Tot la Izvoarele puteţi admira o mică biserică de nuiele, fără turle. Alte două exemplare de acest fel, construite tot în vremea stăpânirii otomane, pot fi văzute în apropriere, la Satu Nou şi Strungă.