Țara Moţilor este totuna cu “ţara de piatră” a Munţilor Apuseni – regatul înălţimilor şi al libertăţii. Românii de aici – ale căror sate izolate sunt cocoţate pe culmile munţilor, la altitudini de peste 1.400 m – au ştiut dintotdeauna să lupte pentru drepturile lor.

Nimic nu i-a putut înfrânge în hotărârea de a-şi păstra libertatea. Nu este moț care să nu pomenească cu mândrie de Horia, Cloşca, Crişan ori Avram Iancu, cu toţii fiii Apusenilor. Mai multe informații despre România se pot gasi pe website-ul nostru.

Civilizația lemnului

Civilizaţia lemnului s-a păstrat intactă în aceste sate din creierii munţilor. Casele şi bisericile moţilor sunt la fel de frumoase în simplitatea lor ca şi cele ale maramureşenilor. Vizitaţi atelierele artizanale de la Pătrăhăițești ca să-i vedeţi pe meşteri cioplind ciubere şi doniţe din lemn.

În câteva sate din Apuseni (printre care şi Chiscău), localnicii şi-au expus în gospodării miniaturale colecţii de artă populară, care povestesc, în felul lor, “istoria lemnului”. Muzeul Etnografic şi de Artă Populară din Lupşa reface, la alt nivel, acelaşi demers de regăsire a valorilor tradiţionale.

Tradiții și obiceiuri

Tradiţiile şi obiceiurile moţilor au o savoare rar întâlnită. Târgul de fete de pe Muntele Găina, o străveche nedeie, care i-a cucerit deja pe toţi românii. An de an, în duminica din preajma sărbătorii de Sf. Ilie, mii de oameni din toate colţurile ţării repetă ritualul sacru al urcuşului spre poiana situată la 1.467 m înălţime, în vârful muntelui.

Cine a ajuns măcar o dată la acest târg nu va putea uita sunetele tulnicului, salutând soarele la răsărit, ritmurile – vijelioase ori lente ale tropotițelor, dansuri populare fără egal, şi nici legendele despre găina de aur.

Munții Apuseni

Munţii Apuseni, declaraţi în mare parte rezervaţie naturală, oferă numeroase trasee turistice. Aici apare râul aurului, Arieșul, mai departe se ridică ameninţătoare Cheile Turzii, dincolo se arata Cetăţile Ponorului, cu Ghețarul Focul Viu, apoi Groapa Ruginoasă, Cheile Galbenei ori Someșul Cald.

Cetăţile Ponorului, un complex carstic impresionant. Acestea cuprind un portal de 70 m înălţime, trei mari circuri calcaroase (doline) situate într-o depresiune împădurită de 300 m adâncime, având un diametru de 1 km. De la Balcoane se deschid privelişti asupra întregului ansamblu.

Cheile Galbenei, un canion cu pereţi de peste 200 m. Se întind pe 6 km, de-a lungul cărora s-au format mai multe cascade, izbucuri şi un tunel subteran. Deşi foarte spectaculoase, sunt extrem de greu de explorat.

De-a lungul Cheilor Somesului Cald, cu pereţi de peste 100 m, s-au format de asemenea numeroase peşteri. Chiar în amonte, pârâul Rădeasa a creat Cetăţile Rădesei – o peşteră formată dintr-un tunel de 230 m. Este accesibil printr-un portal de formă ogivală, înalt de 15 m şi lat de 7 m.

Acesta este şi tărâmul carstului: nenumărate chei (Râmețului, Aiudului, Întregalde, Ampoitei, Galdei, Vălişoarei) dau Apusenilor un aspect aparte.

Platoul Padiș, cu cele 13 ponoare ale sale, este, indiscutabil, ţinta tuturor excursioniştilor. Nu rataţi straniile formaţiuni naturale, precum Dealul cu melci, un fund de mare care a păstrat milioane de cochilii pietrificate, ori Detunata Goală, stanca formată prin solidificarea lavei vulcanice.

Nu ignoraţi nici mirabila faţă ascunsă a Apusenilor. Ne referim, desigur, la cele 400 de peşteri ale subteranelor sale: Gheţarul Scărişoara, Peştera Urşilor, Cetatea Rădesei, Peştera Meizad, Huda lui Papară etc.

Peștera Urșilor

Peştera Urşilor, situată în apropriere de satul Chișcău, la o altitudine de 482 m, este foarte inspirat iluminată. Își pune în valoare renumitele sale formaţiuni de stalactite şi stalagmite, cu nume sugestive (Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Căsuţa Piticilor, Pogodele,Ursul din tavan, Vrăjitoarea, Sfatul Bătrânilor).

În Peşteră au fost descoperite fosile de Ursus spelaeus, de unde şi numele ei.