Țara Hațegului, socotită bastionul sud – vestic al Transilvaniei. Tara Hațegului, este protejată de munţi din toate părţile. A fost în Evul Mediu unul dintre cele mai puternice centre ale românilor liberi, organizaţi în cnezate. Această “ţară” a fost atestată încă din anul 1247.

Suprapusă peste nucleul statului dac și al Daciei romane, sunt concentrate unele dintre cele mai importante monumente româneşti de arhitectură religioasă, militară şi civilă. În multe cazuri, materialele folosite pentru construirea monumentelor medieval provin de la edificiile romane.

Bisericile ortodoxe din Țara Hațegului

Satele din țara Hațegului păstrează biserici ortodoxe una mai veche decât cealaltă, majoritatea datând din secolele XII- XIV, dar şi alte ctitorii – cetăţi cneziale (Răchitova, Mihăiești, Colt). Conacele şi castelele ale familiilor nobiliare (Nalat – Vlad, General Berthelot, Săcel, Rău de Mori).

Deși integrată din secolele XIII-XIV în regatul Ungariei, Țara Hațegului a fost singurul ținut în care românii au reuşit să-şi păstreze o anumită autonomie şi drepturi politice, ca răsplată pentru curajul de care au dat dovadă în luptele antiotomane. Din rândurile lor s-au ridicat familii precum Cande (Kendeffy) şi Candres (Kenderessy), care au reuşit să se impună în structurile ierarhice ale Ungariei şi Transilvaniei.

Zona, cu suprafaţa de peste 1.000 km2, străbătută de cursurile Streiului, Râului Mare şi Galbenei, dispune de un potenţial turistic remarcabil. În imediata apropriere se întinde Parcul Naţional Retezat, cu numeroase trasee amenajate, iar la nord, Ţinutul Pădurenilor, cu Lacul Cincis, unul dintre cele mai frumoase lacuri din ţară.

Aici se află o cunoscută rezervaţie de zimbri, precum şi un Geoparc al Dinozaurilor. A fost înfiinţat în urma descoperirii în zona a numeroase fosile de dinozauri pitici.

Bisericile cneziale din ţara Hațegului se caracteritează prin eclectismul elementelor. Au la baza materiale de constructive romane, îmbină stilurile arhitecturale romanic şi gotic, iar picturile sunt tributare tradiţiei bizantine. Turnul clopotniţă, de tip piramidal, se înalţa în mai toate cazurile deasupra laturii de vest.

Biserica din Streisangiorgiu (secolul XII), azi un cartier al oraşului Călan, este unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult românesc. Construită în stil romanic, aceasta păstrează picture din 1313-1314, semnate de Teofil Zugravul.

Biserica din Densuş

Biserica din Densuş, o construcție cu totul neobişnuită. A fost ridicată în secolul al XIII-lea pe locul unui edificiu precreştin (posibil mausoleu sau templu roman) din secolul al IV-lea, folosindu-se materiale (pietre cu inscripţii, pietre funerare, tuburi de canalizare) de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Valoroasele picturi murale interioare, executate de Ştefan Zugravu, datează din prima jumătate a secolului al XV-lea.

La Sântămăria – Orlea, o altă biserică de secol XIII (la origine ortodoxă, însă azi reformată). În stilul romanic târziu, conservă frumoase picturi interioare, realizate în trei etape succesive, cel mai vechi stat datând de la 1311. Se presupune că este ctitoria familiei cneziale Cândea. Face parte din categoria bisericilor cu altar rectangular şi turn clopotniţă înălţat pe latura vestică din țara Hațegului.

Castelele

Castelul Cândeștilor/Kendeffy (secolul XIV), situat pe malul Râului Mare din Sântămăria – Orlea, a fost refăcut în stil baroc în secolul al XVIII-lea.

În Strei (1 km de Călan) se afla o altă biserică de piatră, datând de la sfârşitul secolul al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, cu o navă scurtă, un altar de formă dreptunghiulară şi un turn clopotniţă pe latura de vest. A fost înălţată peste ruinele unei villa rustica de tip roman.

Picturile interioare (secolul XIV), opera meşterului Grozie, îmbină elemente stilistice bizantine şi românico – gotice.

Se pare că iniţial şi faţada era acoperită de picturi (încă mai sunt vizibile urme pe laturile de sud şi est).

Ruinele

Ruinele cetăţii Colt – Suseni (3 km de comună Rău de Mori). O ctitorie de secol XIV a cneazului Cândea, străjuiesc de pe un colţ de stâncă, valea Râuşorului. Se pare că a fost sursă de inspiraţie pentru Castelul din Carpaţi, de Jules Verne. La poalele sale puteţi vedea biserica schitului Colt. Tot din secolul XIV, ridicată ca biserica de curte a reşedinţei cneziale a Cândașilor.

Biserică din piatră, al cărui turn piramidal se înalță. Spre deosebire de celelalte biserici din piatră din țara Haţegului – deasupra altarului, conservă în interior un ansamblu de picturi realizate după 1377.

Biserică din Ostrov, comună Rău de Mori (secolul XIV), cu nava alungită, conservă pe latura de vest icoana de hram Maica Domnului cu Pruncul, pictată într-o firidă semicirculară de deasupra intrării în navă. Biserica este înconjurată de un gard din piatră, alcătuit din materiale provenind de la monumentele romane.

La Ribiţa, o altă ctitorie cnezială din țara Hațegului, biserica Sfântul Nicolae, datând din secolul al XIV-lea, se caracterizează prin folosirea elementelor arhitectonice gotice, iar, în ceea ce priveşte pictura, prin respectarea tradiţiei bizantine. Potrivit pisaniei, pictura datează din 1417. Remarcabil este tabloul votiv cu jupânul Vladislav, jupâniţa Stana şi fiul lor.

Pereţii din pronaosul bisericii din Crişcior (secolul XV), întemeiate de cneazul Bâlea, sunt acoperiţi de picturile originale. De o mare valoare artistică şi documentară este mai ales tabloul votiv. Voievodul Bâlea este înfăţişat alături de soţia sa Vise şi fiul lor Luca. De remarcat portalurile în arc răsfrânt, un element caracteristic stilului gotic.

Comunitatea maghiară din țara Hațegului

În țara Hațegului trăiesc aproximativ 1.500.000 de maghiari (6,6% din totalul populaţiei din România şi 20% din totalul populaţiei din Tansilvania). Comunitatea maghiară din Cluj Napoca numără 60.000 de membrii. Cea din Târgu Mureş, 70.000 de membri, ceea ce reprezintă 47% din populaţie. În Cluj-Napoca funcţionează Opera Maghiară de Stat, Teatrul Maghiar de Stat şi Universitatea Babes-Bolyai, cu numeroae secţii în limba maghiară.