Lacul Snagov

Lacul Snagov, cu suprafaţa de 576 ha şi lungimea de 16.5 km, aflat la 35 km nord de Capitală. Este considerat unul dintre cele mai mari limane fluviatile din Câmpia Română. Este un loc ideal pentru pescari şi amatorii de sporturi nautice.

Pădurea Snagov

Pădurea (1.470 ha)–declarată rezervaţie naturală–care înconjoară Lacul Snagov reprezintă un rest al Codrilor Vlăsiei. Este formată din exemplare de stejari, frasini şi tei monumentali, unii cu înălţimi de peste 30 m. Zona a fost amenajată sub formă de parc.

Snagov–Parc, de pe malul vestic al lacului, poate fi considerat o mini staţiune de vacanţă. Cu alei pietruite sau asfaltate, cu locuri umbroase pentru popas, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, restaurant, spaţii amenajate pentru picnic şi magazine de artizanat.

Ştrandul Snagov

Ştrandul dispune de o plajă întinsă cu nisip fin, dar şi de zone cu iarbă umbrite de copaci. În complex se află cabine şi vestiare, instalaţii de duşuri şi un debarcader de unde se pot închiria bărci cu rame, bărci cu motor, hidrobiciclete şi echipament pentru practicarea schiului nautic. Aici acostează vaporaşele şi şalupele de croazieră. Puteţi face scufundări în Lacul Snagov sau îl puteţi înconjura cu bicicleta. Lacul capătă un farmec aparte, la sfârşitul verii, când înfloresc nuferii indieni aclimatizaţi aici.

La intrarea în Snagov Sat a fost amenajat pe 7 hectare Artha Park. Cu terenuri pentru sport, o zonă de louge cu foişoare şi bar&grill, plus două corturi care găzduiesc nunţi şi petreceri de lux. Pe lângă traseele off road pentru bicicletă şi lecţiile de echitaţie, principala atracţie este plimbarea cu caiacul printre nuferii albi şi purpurii de pe canalul care dă în Lacul Snagov.

Mănăstirea Snagov

Pe un ostrov din nordul lacului se înalță biserica fostei Mănăstiri Snagov. Ctitorită, probabil, în secolul al XIV–lea de Mircea cel Bătrân şi refăcută de Vladislav al II-lea şi Vlad Ţepeş. Era considerată una dintre cele mai mari şi mai frumoase mănăstiri din timpul lui Ţepeş. Încă mai circulă diverse poveşti cu privire la bogăţiile pe care le-ar ascunde subteranele ei labirintice.

Se zice că în urma bătăliei pe care a purtat-o cu turcii în 1476, după ce i-a fost tăiat capul şi trimis la Constantinopol, trupul lui Vlad Ţepeş ar fi fost înmormântat pe ascuns în aproprierea mănăstirii înconjurate de ziduri de apărare, asemenea unei cetăţi.

Actuala biserică a Mănăstirii Snagov, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, a fost construită între 1517 şi 1521 de Neagoe Basarab. A fost un important centru cultural în 1643, în timpul domniei lui Matei Basarab, aici a fost instalată o tipografie. În vremea lui Constantin Brâncoveanu, stareţ al mănăstirii a fost Antim Ivireanu, care şi-a desfăşurat aici activitatea de tipograf şi traducător.