Muzeul Ţăranului Român

Muzeul Ţăranului Român, căruia bucureştenii îi zic simplu MTR. Este un muzeu viu, creat în 1990 de pictorul Horia Bernea. Obiectele expuse aici reuşesc să spargă crusta de obişnuinţe cotidiene şi să vă readucă aminte ce plin de sevă este universal spiritual al ţăranului român.

O sală se află sub semnul crucii, alta este dedicată icoanelor pe sticlă şi lemn. În alta este expusă troiţa din Burlus (judeţul Argeş), în alta este reconstruită o sală de clasă. În Şcoala Satului se organizează periodic dezbateri, vizionari şi audiţii. În fiecare marţi, miercuri, joi şi vineri, între orele 12-14, poate fi consultată arhiva de memorie vizuală a Fundaţiei Arte Vizuale, pentru a afla mai multe despre tradiţiile ţărăneşti româneşti.

Trecem printr-o sală a scaunelor, prin alta a costumelor populare, prin sala “fastului simplu”, prin “sala reculegerii”. Ne plimbăm printre “moaştele” unei bisericuţe salvate (strane, masa de piatră din altar), ajungem în sala ferestrelor, în “bucătăria bunicii”. La etaj se află “sala triumfului”, “sălile muncii”, în care sunt expuse instalaţii ce folosesc forţa apei, vântului, a focului şi o expoziţie de cahle.

Casa lui Antonie Mogoș

În sala “Casa în casă” admirăm casa de lemn a lui Antonie Mogoş din Ceauru (judeţul Gorj). Construită între 1875 şi 1879 şi achiziţionată în 1908 de Alexandru Tzigara–Samurcaș, director al Muzeului de Artă Naţională Carol I (a cărui tradiţie o continuă azi Muzeul Ţăranului Român). Muzeul se vrea, în formularea lui Horia Bernea, un “traseu iniţiatic”. Din loc în loc vă vor ieşi în cale “locuri de lectură”, cu materiale cum nu o să mai vedeţi prin alte muzee.

Scrise de mână, aceste texte, adunate între coperţi de carton legate cu sfoară, ne spun povestea credinţelor, riturilor şi obiceiurilor româneşti. Ele adună povești despre soare şi luna, despre ceruri şi stele. La fel ca și descântece de deochi, proverb despre foc, note pe marginea temelor iconografice etc.

Sala-purgatoriu

La subsol, “sala–purgatoriu” care adăposteşte instalaţia politică Ciuma roşie ne aduce aminte de soarta tristă pe care a avut-o în perioada comunistă Muzeul de Artă Naţională Carol I, transformat din 1953 în Muzeu al PCR.

Din colecţia muzeului mai fac parte şi patru biserici din lemn, conservate în situ. Menţionăm dintre acestea biserica de lemn din Lunca Moţilor (judeţul Hunedoara) şi biserica de lemn din Troas (judeţul Arad).

Cu prilejul marilor sărbători româneşti, MTR organizează târguri şi festivaluri populare. Cu o atenţie aparte bucurându-se Ziua Crucii (14 septembrie), Paştele, Sf. Mihail şi Gavril, Sfânta Maria etc. Curtea sa găzduieşte târguri ale meşterilor populari aproape în fiecare weekend.

Sala Horia Bernea din cadrul muzeului a fost transformată din 2008 în sală de cinema–Noul Cinematograf al Regizorului Român (NCRR). În timpul verii, proiecţiile se desfăşoară în aer liber, în curte.

Clubul Țăranului, cu intrare de pe strada Monetăriei, găzduieşte o mulțime de evenimente. Precum lansări de carte, concerte de jazz și rock, cenacluri literare, teatru de marionete, teatru de umbre etc.