Munţii Apuseni

Munţii Apuseni este zona mirifică a turismului judeţean deţinând o excepţională varietate de forme naturale de o rară frumuseţe.

Gârda de Sus

Comuna Gârda de Sus-aşezată pe cursul superior al Arieșului Mare are un potenţial turistic deosebit datorită elementelor naturale, istorice şi etnografice de care dispune. Comuna este renumită pentru: peştera Gheţarul de la Scărişoara, Poarta lui Ionele, Cheile Ordancusii, Pojarul Poliţiei, ș.a.

Comuna Arieşeni

Comuna Arieşeni România-este aşezată la confluenta Râului Alb cu Cobilisul, afluienți ai Arieșului Mare la altitudinea medie de 840 metri. Este un important punct turistic.
Pe Arieş – întâlnim localităţile: Ocoliş, Poşaga, Sălciua, Baia de Arieş, Lupşa, Bistra, Câmpeni.

Comuna Sălciua

Comuna Sălciua este semnalată din cele mai vechi timpuri. Renumită este peştera ”Huda lui Papară” o interesantă formaţiune carstică săpată în masivul calcaros numit Vânătoare din Masivul Bedeleului.

Baia de Arieş-Apuseni

Baia de Arieş din Apuseni este amintită documentar în anul 1325 ca ”oraș regal”. În secolul al XVII-lea aici erau patru cuptoare de topit minereu şi o manufactură de bere. Locuitorii de aici împovăraţi de obligaţii feudale, au participat activ la răscoală condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Tot aici la 1848 şi-a avut sediul prefectural Simion Balint cu legiunea sa de pe Arieş. În 1945 se construieşte uzină de preparare a minereurilor aurii – argentifere iar în 1953 se construieşte uzina de ciaunurare. În 1978 se realizează-parţial-Întreprinderea de confecţii textile, azi renumită ”Arieșul-Conf”. Oraşul are şi un liceu cu 16 săli de clasă.

Lupşa

Lupşa-Apuseni, este o aşezare cnezială amintită documentar în 1366. Aici şi-au avut reşedinţa familia de cneji români Cîndea. Muzeul etnografic din centrul comunei este printre cele mai importante muzee etnografice ţărăneşti din ţară cu peste 9000 de piese. De acesta s-a îngrijit toată viaţa sa, învăţătorul patriot Pamfil Albu.

La ieşirea din comună spre Câmpeni se află vechea mănăstire, amintită în 1429. Pe lângă această mănăstire, a funcţionat între 1611 şi până la 1848 o importantă școală românească.

Comuna Bistra

Comuna Bistra, în apropriere de Câmpeni este atestată documentar în 1437 ca ”sat cnezial” aparţinând cneazului Bizere. Locuitorii de aici au luat parte activă la răscoală lui Horea, Cloşca şi Crişan şi la revoluţia de la 1848. De aici s-au ridicat mari personalităţi ale neamului printre care Petru Pavel Aron, întemeietor al şcolilor româneşti şi al tipografiei din Blaj. Cărturarul Alexandru Sterca Șuluțiu, primul preşedinte al ”Astrei” care şi-a donat toată averea pentru înfiinţarea unei universităţi româneşti.