Lacul Mogoşoaia

Pe malul Lacului Mogoșoaia (66 ha) la 15 km de Bucureşti, se înalță una dintre cele mai frumoase ctitorii brâncoveneşti-Palatul Mogoşoaia (1702).

Palatul Mogoşoaia

Edificiul, este de formă dreptunghiulară, construit după modelul celui de la Potlogi (judeţul Dâmboviţa, 40 km de Bucureşti). Îmbină elemente arhitecturale munteneşti, bizantine, orientale (otomane) şi renascentiste italiene; din cauza bogăţiei decorative, stilul brâncovenesc a fost caracterizat ca un fel de baroc românesc.

Faţadele palatului vădesc certe influenţe ale stilului arhitectonic veneţian (de exemplu, loggia cu cinci arcade trilobate pe şase coloane neocorintice de pe faţada dinspre lac). O scară exterioară din piatră conduce spre foişorul amplasat la mijlocul faţadei dinspre curtea de onoare. Parterul adăposteşte camerele de locuit ale servitorilor, iar etajul–vastele apartamente ale familiei princiare şi holurile de recepţie. La subsol, unde se afla o pivniţă cu patru bolţi, a fost amenajat un Lapidariu.

Curtea de Onoare a palatului

În Curtea de Onoare a palatului se ajunge pe sub o poartă boltită, deasupra căreia se înalţa un turn cu foişor–un minunat punct de belvedere. În această curte mare, cu alei cu pietriş, gazon natural şi arbori ornamentali, se organizează spectacole în aer liber, concerte şi festivaluri. Pe lături se afla cuhnia (bucătăria domnească)–care găzduieşte expoziţii, conferinţe şi proiecţii, gheţăria şi arhondăria. Pe malul lacului, străjuit de doi lei de piatră, se înalță coloane brâncoveneşti restaurate şi un labirint viu, în stilul grădinilor franceze.

Biserica Sf. Gheorghe-Mogoșoaia

În exteriorul curţii de onoare, lângă parcul englezesc se ridică Biserica Sf. Gheorghe (1688), cea dintâi construită din ansamblu. Ca paraclis al curţii; păstrează pictura interioară de la 1705 (valoros este mai ales tabloul votiv din pronaos).

Familia Bibescu

După 1714 (când Brâncoveanu şi fiii săi au fost decapitați de turci pentru că au refuzat să treacă la mahomedanism), palatal a rămas nelocuit, fiind jefuit. Apoi a fost transformat în han de către turci. Mai târziu, în secolul al XIX – lea, a fost preluat de familia Bibescu, urmaşă a Brâncovenilor. În partea de est a curţii, Prinţul Nicolae Bibescu a construit Vila Elchingen pentru soţia sa, Helene d’Elchingen. Vila Elchingen adăposteşte azi un modern centru de conferinţe, un restaurant de 120 de locuri şi un hotel.

Martha Bibescu, soţia lui George Valentin Bibescu, a refăcut ansamblul după 1912, aducându-i modificări radicale. Totul a fost posibil cu ajutorul arhitecţilor Domenico Rupolo şi George Matei Cantacuzino. Monumentul funerar al Bibestilor se afla în parcul palatului, nu departe de Serele cu flori.

Centrul de cultură-Mogoșoaia

În prezent, ansamblul a fost transformat în Centrul de cultură-Mogoșoaia, Palatele brâncoveneşti de la porţile Bucureştiului. Sălile găzduiesc permanent expoziţia colecţiei de artă donate de Liana şi Dan Nasta, dar şi expoziţii temporare ale artiştilor din România.

Pentru o excursie de o zi este o destinaţie ideală, mai ales că parcul palatului, cu multe crânguri, pajişti şi spaţii amenajate pentru picnic, oferă o vară plăcută și răcoroasă. Domeniul include un centru de închiriere de biciclete şi un centru de sporturi acvatice.

Nu rataţi în perioada aprilie–iunie, nesfârşitul covor de irişi mov din grădina principesei Martha Bibescu, care alături de castanii în floare dau locului un aer de vis.