Iaşi, oraşul aşezat pe şapte coline, precum Roma, este “inima “ Moldovei. Adăposteşte un număr impresionant de biserici, mănăstiri, muzee şi case memoriale, monumente, palate şi clădiri istorice.

Târgul Iasilor a început să se dezvolte din secolul al XV-lea, după ce domnitorii moldoveni şi-au stabilit reşedinţa aici. În perioada cuprinsă între 1564 şi 1859, când a fost capitala provinciei Moldova, au fost construite cele mai multe dintre superbele construcţii din Iași.

În cea mai veche parte a oraşului se află Palatul Culturii, înălţat între 1906 şi 1925 în stil neogotic flamboaiant pe locul fostei Curţi Domneşti (menţionate documentar din 1434) pentru a îndeplini funcţia de Palat Administrativ şi de Justiţie.

Complexul muzeal din Iași

Din 1955 găzduieşte un vast complex muzeal care cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă şi Muzeul ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu. Clădirea cu o suprafaţă totală de 36.000 m2 şi 298 de încăperi a fost proiectată de arhitectul Ion D. Berindey.

A fost ajutat de A.D. Xenopol şi Grigore Cerchez. Sala Gotică păstrează un superb mozaic decorat cu grifonin, acvile bicefale şi lei. Medalioanele din Sala Voievozilor, de la primul etaj, îi portretizează pe domnitorii Moldovei şi regii României Lambriurile din Sala Henri Coandă au fost realizate după proiectul savantului.

Carilonul cu opt clopote din orologiul de pe turnul central reproduce, la ora fixă, Hora Unirii. La momentul scrierii ghidului, palatul era închis pentru lucrări de restaurare.

În anul 2012 în spatele lui a fost inaugurat controversatul centru de afaceri Palas Iaşi, cu suprafaţa de 270.000 m2 , care cuprinde un mall, clădiri de birouri, un hotel de patru stele, săli de evenimente şi o grădină în stil Italian.

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica Sfântul Nicolae – Domnesc, ridicată de Ştefan cel Mare între 1491 şi 1492 şi refăcută între 1884 şi 1904 de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy. Făcea parte din ansamblul vechii Curţi Domneşti. Pe locul acesteia se înalţă acum Palatul culturii.

Aici au fost unşi domnitorii Moldovei din secolul al XVI-lea până în 1859. Vechiul zid de incintă al bisericii se mai păstrează şi azi pe latura de sud-est.

În incinta bisericii, Mitropolitul Dosoftei a înfiinţat o tiparniţă, unde, în 1679, a tipărit Liturghierul, între 1682 şi 1686, tot aici, a tipărit în patru volume cea mai importantă operă a sa, Viaţă şi petrecerea Sfinţilor, traducere din limbile greacă şi slavonă.

Casa Dosoftei (1677), numită şi Casa cu Arcade. Găzduieşte azi Muzeul Tiparului, Clădirea de piatră, cu faţada formată din şase coloane, prezintă două niveluri, a câte 4 camere la fiecare nivel.

Din Piaţa Palatului porneşte Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, fosta Uliţa Domnească. De-a lungul căruia sunt presărate cele mai importante obiective ale oraşului.

Biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi

Biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi , construită între 1635 şi 1639 ca necropola domnească la iniţiativa lui Vasile Lupu. Este unicat în spaţial românesc prin exuberanta decoraţiei exterioare, sculptate în piatră.

Treizeci de registre cu motive decorative tradiţionale mixate cu elemente orientale şi occidentale acoperă faţada. Este asemenea unei dantelării, de la temelie până la cornişa turelor. O adevărată bijuterie arhitecturală!

Picturile murale din interior au fost realizate între 1641 şi 1642 de meşterii ruşi Sidor Pospeev, Iakov Gavrilov, Deico Iakovliev şi Pronka Nikitin. De la curtea tarului, au fost ajutaţi de moldovenii Nicolae Zugravul şi Ştefan Zugravul.

În 1641 Patriarhia Ecumenică de Constantinopol a dăruit mănăstirii moaştele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, mutate în 1889 în Catedrala Mitropolitană (>dreapta).

În două nişe de pe peretele Nordic sunt depuse osemintele familiei ctitorului, iar în cele de pe peretele sudic – cele ale cărturarului Dimitrie Cantemir şi domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În cadrul complexului au funcţionat o tiparniţă – unde au fost scoase Cazania românească sau Cartea românească de învăţătură (1643) a mitropolitului Varlaam.

A fost prima carte în limba românească tipărită în Moldova – şi un Colegiu, viitoarea Academie Domnească.

În trapeza mănăstirii (Sala Gotică, azi Muzeu de Artă Medievală) a fost ospătat tarul Petru cel Mare în 1711, când a vizitat Iaşiul. Tot de aici, în 1821, Alexandru Ipsilanti a dat semnalul de eliberare a Greciei de sub jugul otoman.

Ştiaţi că?

Potrivit tradiţiei, faţada bisericii Sfinţii Trei Ierarhi era la început în întregime poleită cu aur. Această legendă se datorează probabil unei traduceri greşite făcute în arabă şi turca de Paul de Alep şi Evliya Celebi, care au descris biserica.

Astfel, se spune că în timpul unei invazii a turcilor, aceştia au dat foc bisericii ca să topească aurul de pe pereţi. Deşi mulţi au luat totul ca pe o poveste, s-au descoperit urme de aur în jurul ferestrelor nordice şi între bazele pătrate ale turelor. Dacă datează sau nu din vremea lui Vasile Lupu este încă un mister.

Trei Ierarhi se învecinează cu Catedrala Catolică. O clădire futuristă de forma circulară construită între 1992 şi 2005. Cupola cu diametrul de 24 m prezintă şi 24 de ferestre ogivale cu vitralii.

Urmează Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, sfinţită în anul 1887, în prezenţa regelei Carol I şi a regina Elisabeta. Din 1889 adăposteşte moaştele Cuvioasei Parascheva. Aici vin să se închine mii şi mii de pelerini, mai ales pe data de 14 octombrie, când este sărbătorită sfânta. Picturile interioare sunt opera lui Gheorghe Tătărescu.

Fostul Palat Roset-Roznovanu, construit între 1832 şi 1834 în stil neoclasic cu elemente baroce, a devenit din 1891 sediul Primăriei. Interioarele somptuoase pot fi vizitate gratuit în ziua de sâmbătă între orele 9 şi 12 cu programare în prealabil.

Superbul Teatru Naţional Vasile Alecsandri, ridicat între 1894 şi 1896 după planurile arhitecţilor vienezi Fellner şi Helmer pe locul fostei Primării. Este cea mai veche instituţie de acest gen din ţară.

Faţada este într-un desăvârşit stil neoclasic, iar sala în stil baroc şi rococo, cu o Acustică ireproşabilă, are o cortină superbă, pictată în 1896 cu o alegorie a celor trei vârste ale vieţii.

Bulevardul Ştefan cel Mare

Bulevardul Ştefan cel Mare îşi sfârşeşte traseul în Piaţa Unirii. Aici s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii, la 24 ianuarie 1859, când s-au unit principatele Moldova şi Tara Românească. În amintirea acestui moment, în fiecare an, pe 24 ianuarie, sute de ieşeni se adună aici ca să încingă horă în jurul statuii lui Alexandru Ioan Cuza.

Mozaicurile, fântânile arteziene şi mulţimea de porumbei care par să se fi îndrăgostit de acest loc reuşesc să facă până la urmă din Piaţa Unirii un spaţiu plăcut, în ciuda tristei ei arhitecturi ce aminteşte de perioada comunistă.

Aici a şi fost construit Hotelul Unirea (1969), care a deţinut titlu cea mai înaltă clădire din Iaşi (58 m) până în urmă cu câţiva ani. Hotelul Unirea oferă un contrast izbitor cu mai elegantul său vecin, Hotel Traian (1882), ridicat după planurle lui Gustave Eiffel. Tot în Piaţa Unirii, se găseşte centrul de informare turistică al Iaşului.

Animata strada pietonală Alexandru Lapușneanu, care face legătura între Piaţa Unirii şi Piaţa Mihai Eminescu, confirmă şi azi vechiul renume de Stradă Veseliei şi Strada Muzicii. Au dispărut Cofetăria Madame Alexandre şi Cofetăria Italiană Passini, cârciumioarele pitoreşti frecventate de artiştii boemi.

Bodegile animate de tarafuri cu scripcă şi cobză, magazinele cu “drăcovenii cântătoare” (cutii muzicale, gramofoane, patefoane etc.) de pe locul Blocul Expres, dar ceva din atmosfera tot s-a păstrat.

La nr. 4 găsiţi Cafeneaua Lapușneanu. La nr. 9-11-Mignon Café. La nr. 16 – Librăria Avânt – Grade, iar la nr. 24 – Galeriile Anticariat deschise de celebrul anticar Dumitru I. Grumăzescu, care deţine cea mai mare colecţie de obiecte legate de viaţa lui Eminescu (cca 10.000 de piese).

Fosta Hală de Bere

Pe locul fostei Hale de Bere de lângă biserica Banu (sau Calicilor), de la 1802, se întinde acum Gradina Corso. Superbul palat de la nr. 14, prin care s-au perindat familiile boiereşti Catargi, Paladi, Cantacuzino – Pașcanu şi Ghica şi în care a locuit între 1859 şi 1862 principele Alexandru Ioan Cuza (1806), găzduieşte Muzeul Unirii, cu exponente legate de istoria Unirii Principatelor Romane.

Piaţa Mihai Eminescu este dominată de Biblioteca Centrală Universitară, situată la intersecţia dintre Bd. Carol I şi strada Păcurari. Clădirea a fost iniţial sediu al Fundaţiei Universitare Ferdinand, preluând actuala funcţie după al Doilea Război Mondial.

La exterior este decorată cu pilaştri neodornici, coloane ionice şi medalioane înfăţişând mari personalităţi romane. Interiorul abundă în marmură de Carrara şi mozaicuri veneţiene.

Esplanada Elisabeta sau Râpă Galbenă a fost amenajată la sfârşitul secolului al XIX -lea la baza Dealului Copou pentru a face legătura între nou creata Gară (1870) şi centru.

Bulevardul Carol I (fostul Pod Verde), care se desprinde din Piaţa Mihai Eminescu, străbate de-a lungul legendara Colină a Copoului, care adăposteşte Universitatea A. I. Cuza, Parcul Copou şi Grădina Botanică.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Universitatea Alexandru Ioan Cuza – întemeiată în 1860 – este cea mai veche din România. Clădirea (1896) care o adăposteşte a fost construită în stil clasic şi baroc de arhitectul francez Louis Blanc. Superba Sală a Paşilor Pierduţi este decorată cu 19 picturi murale ale lui Sabin Bălaşa.

Parcul Copou, amenajat încă din 1833, este cel mai celebru şi vechi parc din Iași. Aleea Junimea este mărginită de bustruri de bronz care îi înfăţişează pe membrii cunoacutei societăţi literare ieşene de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Copoul ascunde imensul Tei al lui Eminescu, cu vârsta de peste 100 de ani, în aproprierea căruia a fost înfiinţat un mic muzeu dedicat lui Eminescu. Obeliscul cu Lei (Monumentul Legilor Constituţionale, 1834), unul dintre cele mai vechi monumente din România. Este compus dintr-un stâlp cu înălţimea de 15 m şi greutatea de 10 tone, susţinut de patru lei. În fiecare vară, parcul găzduieşte târgul de ceramică Cucuteni.

Grădina Botanică (105 ha), o vastă zonă împădurită de pe Dealul Copoului, adăposteşte specii de plante mediteraniene, tropicală şi subtropicală, organizate în 12 secţii. Lacurile artificiale reconstruite habitatul Deltei Dunării.

Rozariul oferă o splendidă etalare a 800 specii de trandafiri nobili, iar cele 12 sere adăpostesc exemplare exotice. Toamna se organizează o expoziţie de crizanteme cultivate în formă de cascadă, iar în februarie puteţi admira o expoziţie de azalee.

Iași, un activ centru cultural

În Iași un activ centru cultural încă de la începuturile sale, au trăit zeci de personalităţi, din variate domenii, ale căror case au devenit azi mici muzee memoriale.

Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Constantin Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Gane, Vasile Pogor, A.D.Xenopol, Emil Racoviţa sunt doar câteva exemple.

În bojdeuca din vechea mahala Ţicău şi-a trăit ultima parte a vieţii (1872-1889) povestitorul Ion Creangă, creatorul Amintirilor din copilărie şi al multor povesti clasice care au delectat generaţii de copii.

Este o casă tradiţională românească, cu două încăperi, tindă, cerdac şi acoperiş din draniţa. Este înconjurată de o grădină cu flori.

Zona de agrement Ciric, situată în estul oraşului, la 6 km depărtare, cuprinde o salbă de lacuri înconjurate de pădure. Puteţi veni aici la un picnic sau pentru a vă plimba cu hidrobicicleta ori barca. Complexul include un parc de aventură, un teren de minigolf, piste de biciclete şi locuri de joacă pentru copii.

Mănăstiri de vizitat

Nu rataţi mănăstirea Golia, de la începutul secolului al XVI-lea, refăcută apoi de Vasile Lupu. Mănăstirea Galata, construită între 1576 şi 1578 de Petru Şchiopul. Mănăstirea Cetăţuia (1668-1672), ctitorie a domnitorului Gheorghe Duca.

Mănăstirea Frumoasa (1583-1586) şi Biserica Arămească (1395). Sunt puţine oraşe în România care să aibă mai multe lăcaşuri de închinăciune decât Iași!

În împrejurimi vă sugerăm să vizitaţi Palatul Cuza de la Ruginoasa şi Castelul Sturdza de la Miclauseni, un superb complex în stil neogotic târziu situae în mijlocul unei păduri de 65 km de la Iaşi.

Aflat în proprietatea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, acesta cuprinde şi două unităţi de cazare administrate de călugăriţele de la mănăstirea Miclăușeni, din incintă.