Dobrogea -Zona Nordică a Dobrogei

Relieful unic din Dobrogea (în ce altă zonă din ţară mai găsiţi şi munţi, şi mare, şi delta, şi Dunărea, şi chei, şi păduri), vechile complexe rupestre (Niculiţel), vestigiile antice. Satele lipovenilor (Slava Rusă, Slava Cercheză) şi aşezările turceşti (Babadag) sunt atracţii care vă pot reţine în zona Nordică a Dobrogei timp de mai multe zile. Flora şi fauna prezentate aici sunt specific zonei stepelor ponto-balcanice şi pădurile submediteraneene.

Canarele Harșovei

Canarele Harșovei care se înalță spectaculos pe malurile Dunării, sunt formate din calcare jurasice, cu urme de corali şi spongieri. Din fosta cetate romano-bizantină Carsium din vârful lor nu au mai supravieţuit decât nişte urme de ziduri.

Cheile Dobrogei

Cheile Dobrogei sunt formate pe versantul drept al văii Casmcea, între localităţile Târguşor şi Cheia. Acestea reprezintă foste recifuri coraliere ale Marii Thetis, cu numeroase urme de fosile unice, din perioada jurasicului. Drumul DJ222 este mărginit de abrupturi cu forme ciudate şi pereţi de calcar, în care s-au format peşteri precum La Adam sau Liliecilor.

Este tulburătoare prezența, în peisajul de stepa al podişului dobrogean, a stâncăriilor din Munţii Măcin, cei mai vechi munţi din România. Fiind rezultaţi în urma orogenezei hercinice, în urmă cu aproape 400 milioane de ani. Culmea Pricopanului, în nordul Dobrogei, este cunoscută drept principalul culoar de migraţie a peste 180 de specii de păsări.

La Niculiţel

La Niculiţel, în extremitatea Nordică a Dobrogei, se află un monument paleocreştin; o basilică cu o criptă martyrion (secolul al IV-lea). Aici au fost găsite moaştele sfinţilor Zoticos, Attalos, Kamasis şi Filippos, martirizaţi la Noviodunnum (azi, Isaccea) în anul 303, în timpul persescuției lui Diocletian.

Astăzi, raclele cu osemintele celor patru sfinţi de la Niculiţel, sărbătoriţi de credincioşii ortodocși la data de 4 iunie, au fost mutate la Mănăstirea Cocos (1833). Această mănăstire este situată la depărtare de 6 km, la baza unui deal acoperit de o pădure de tei.

Un alt complex rupestru se afla pe Valea Casimcei, lângă Târguşor: Peştera Sf. Ioan Cassian a fost folosită drept chilie de călugări în secolele IV-X. Pe platoul calcaros de deasupra peşterii a fost întemeiată în anul 2003 o mănăstire.

Botezul cailor

În satele de pe malul Dunării, dar şi din nordul Dobrogei (Mihail Kogălniceanu, Luncaviţa) se mai păstrează obiceiul de a boteza caii de Boboteaza (>175) pentru a-i feri de rele. Ceremonia este urmată de întreceri cu cai, care sunt prilej pentru săteni de a-şi etala cabalinele şi atelajele.

Cel mai important centru al comunităţii turce este oraşul Babadag (Tatăl Munţilor în turcă), care între 1677 şi 1678 a fost reşedinţa pașei. Geamia Ali-Gazi Pașa a fost construită în jurul anului 1610 din piatră făţuită; miniaretul ei atinge înălţimea de 21 m.

Mausoleul lui Sari Saltuk Dede, liderul care a venit în fruntea celor peste 10.000 de familii de turci, selgiucizi, stabilite în Dobrogea în două valuri successive, între 1263 şi 1278 (>79), a devenit loc de pelerinaj. În apropriere se află Casa Panaghia (secolul al XIX-lea), în stil oriental, care adăposteşte Muzeul de Artă Orientală.

Pădurea Babadag

Pădurea Babadag, la sud de oraş, este formată din stejari, tei, mojdreni, stejari brumarii, stejari pufoşi, frasini şi cărpiniţe. O porţiune de peste 500 ha a fost declarată rezervaţie naturală în anul 2004; acest perimetru adăposteşte specii rare de orhidee (Orchis purpurea), irişi, untul vacii, pribolnic etc.

Vă recomandăm să veniţi aici în luna mai, când pădurea este scăldată în miresmele teilor înfloriţi. Ca loc de cazare vă recomandăm cu încredere Popasul Doi Iepuraşi, situate în mijlocul pădurii, pe drumul E87, la 6 km de Babadag.

Pe website-ul nostru puteți găsi informații și oferte de cazare în Dobrogea și împrejurări.

Enisala

În Enisala, la 11 km de Babadag, merită să vă opriţi la Muzeul Satului Nord-Dobrogean. Acesta cuprinde o gospodărie tradiţională conservată în situ, cu tot cu anexele ei (grajd, şoproane, bucătărie şi cuptor de vară, porumbar). Admiraţi arhitectura tipică a casei (acoperişul din stuf, tâmplărie albastră etc.). Inventarul divers, de la unelte agricole şi obiecte casnice (căruţe dobrogene pictate, harnaşament, roata de tors lână, război de ţesut, undite, năvoade, scule de dogărie, fierărie, olărit, vase şi oale din ceramică folosite în bucătărie ) la mobilier.

Ruinele cetăţii genoveze Heracleea (secolul al XIII-lea), cuprinzând un turn hexagonal şi 5 turnuri rectangulare. Acestea înalță spectaculos pe un deal stâncos, dominând Lacul Razelm, la 2 km de satul Enisala.

În 1261 Imperiun Bizantin le-a acordat genovezilor monopolul comercial în marea Neagră. Aceştia au controlat comerţul maritim în zonă până în 1484. Licostomo (Două Guri de Lup) este un alt port genovez, localizat în Delta Dunării, între Valcov şi Periprava.

Enisala Safari Village, de pe malul Lacului Razelm, este un complex touristic construit din piatră, lemn, stuf şi zidărie ţărănească tradiţională. Este baza ideală pentru a porni în eco-excursii pe Lacul Razelm, în Delta Dunării sau în Munţii Măcinului.

Lipovenii din Dobrogea

După schisma bisericii ortodoxe ruse, apărută în urma reformelor iniţiate de patriarhul Nikon în 1654, adepţii ritului vechi (staroverii), cunoscut azi sub numele de lipoveni, şi-au găsit adăpost, în secolul al XVIII-lea, în Dobrogea. În regiune locuiesc în prezent peste 20.000 de ruşi lipoveni. Tipic lipoveneşti sunt satele Slava Rusă, Jurilovca, Carcaliu şi Sarichioi.

Slava Rusă a fost întemeiată peste ruinele cetăţii romane Ibida, cu 24 de turnuri şi 3 porţi. Basilica prezintă, în mod atipic trei altare la răsărit. La marginea sud-estică a satului a fost întemeiată mănăstirea de maici Vovidenia. Iar la 5 km sud-vest, între două dealuri împădurite se ascunde mănăstirea de călugări Uspenia. Acestea sunt unicele mănăstiri de rit vechi din Dobrogea, iar în cadrul lor slujbele religioase se mai ţin încă în slavonă.

Rezervaţia de liliac Fântâna Mare

Pe Valea Topologului, la 3 km sud-est de satul Fântâna Mare din comună Ciucurova (judeţul Tulcea) se găseşte Rezervaţia de liliac Fântâna Mare. Aceasta având o suprafaţa de 0,3 ha. O rezervaţie similară (Valea Oilor), cu suprafaţa de 0,35 ha. Aflându-se puţin mai înspre nord-est, între localităţile Ciucurova şi Nicolae Bălcescu.

Rezervaţia naturală Dealul Bujorului este situată la 4 km nord-est de satul Atmagea din comună Ciucurova. Aici cresc pe o suprafaţă de 50 ha bujorii sălbatici (Paeonia peregrina), o specie ocrotită, declarată monument al naturii.

Rezervaţia naturală Carasan-Teke, de pe teritoriul comunei Izvoarele se află la 10 km nord de Nicolae Bălcescu. Această rezervație adăposteşte bujorul de stepa (Paeonia tenuifolia). Aici s-a păstrat un munte de origine vulcanică, cu înălţimea de 340 m, înconjurat de dealuri şi platouri calcaroase.

Localitatea Mihail Kogălniceanu

Localitatea Mihail Kogălniceanu adăposteşte o bogată comunitate de români fărşeroţi, veniţi aici în urma schimbului de populaţie din 1940. Casa Gheorghe Celea a fost transformată în primul muzeu dedicat românilor din România. Comunitatea germană, care a trăit între 1876 şi 1946 în sat (numit pe atunci Caramurat), a lăsat în urmă un cartier de case, un cimitir şi o biserică de la 1897. Prosperitatea de azi a localităţii se datorează înfiinţării în apropriere a Aeroportului Internaţional şi construirii Bazei NATO.

Dobrogea- Comuna Izvoarele

Comuna Izvoarele, situată pe drumul dintre Tulcea şi Măcin şi dominate de coama dealului Consulul Mare, este centrul comunităţii de greci din Dobrogea. Aceștia fiind stabiliţi aici în urmă cu 200 de ani. Au fost păstrate obiceiurile tradiţionale greceşti precum Dragonul, celebrat de Sfântul Ioan, când flăcăii intră cu calul frumos împodobit în curtea casei fetei iubite, oferindu-i colaci împletiţi ca semn al dragostei.

Ar ma fi Lăzărelul, celebrat de Florii, când fetele de până la 16 ani cânta şi primesc ouă, bani, faină, iar la final restogolesc sita, pentru că vara să fie bogată. Cel de-al treilea obicei Horhumbalul, când băieţii se iau la întrecere şi fac focuri pe dealuri, rostogolind roţi de căruţă înfăşurate în paie. Și nu în ultimul rând Elefterio, când femeile torc şiş tău la poveşti în jurul unei gropi pline de jar.

De la bulgari au fost împrumutate obiceiurile Udatul mirelui (tinerii proaspăt căsătoriţi sunt băgaţi cu capul la uluc). Precum și Ziua Babei–în care femeile fac ce poftesc şi petrec până dimineaţă, fără bărbați.

Etnicii germani, care au ajuns în Dobrogea la începutul secolului XX-lea, au părăsit regiunea în 1942; despre prezenţa lor aici mai aminteşte poate câte o biserică, precum aceea din Colilia, un frumos exemplar al stilului gotic. După ce satul a fost părăsit, biserica s-a tot degradat treptat. Aceasta a fost salvată în ultimul moment, prin înfiinţarea aici a unei mănăstiri ortodoxe care se ocupă de restaurarea ei.

Cetatea Orgame/Argamum și Insula Bisericuţa

Vestigiile aşezărilor antice şi bizantine sunt răspândite de-a lungul întregii zone de nord a Dobrogei. Lângă capul Dolosman, la 6 km de Jurilovca, în preajma Dunării au ieşit la iveală ruinele cetăţii greco-romane Orgame/Argamum. Pomenită încă din secolul al VI-lea i.Hr. de Hekataios din Milet. Situl arheologic cuprinde 4 bazilici paleocreştine, un vechi mormânt grecesc şi ziduri de incinta. La fel de inedite sunt şi vestigiile greceşti, romane şi bizantine de pe Insula Bisericuţa de pe Lacul Razelm, aflată la depărtare de doar 3 km sud-est.

În nord-estul Dobrogei, pe drumul dintre Murighiol şi Dunavatu de Sus căutaţi rămăşiţele cetăţii Halmyris, construite în secolul al II-lea de împăratul Traian. Iniţial port la Marea Neagră, Halmyris a ajuns un prosper centru commercial.

Histria

Histria, purtând numele fluviului Dunărea (Istros, în greacă), a fost întemeiată în secolul al VII-lea i.Hr. de coloniştii greci din Milet. Este socotită cel mai vechi oraş atestat de pe teritoriul ţării. Pe malul Lacului Sinoe, odinioară un fost golf la Marea Neagră. Aici se păstrează ruine de fortificaţii, temple greceşti, bazilici, locuinţe, terme şi străzi.

În aproprierea comunei Turcoaia, tot pe malurile Dunării sunt răspândite ruinele cetăţii getice Troesmis (menţionată documentar pentru prima oară în Ponticele lui Ovidiu). Acestea devenind apoi un important centru militar roman, sediu al Legiunii, a V-a Macedonica. Zona alcătuieşte una dintre cele mai mari rezervaţii arheologice: cuprinde valuri de apărare, apeducte, un myrtaeum etc. Alte 33 de monumente descoperite de Engelhardt la Troesmis în timpul săpăturilor din 1864-1865 sunt expuse în prezent la Muzeul de Arheologie Saint Germain-en-Laye, la 19 km de Paris.

Castrul roman Arrubium

La mai puţin de 20 km de Troesmis, în apropierea Măcinului au supravieţuit urme ale castrului roman Arrubium. Acesta fiind menţionat documentar din anul 100. Există teorii care speculează că numele ar fi de origine celtică. Speculațiile continuă cum că aici s-ar fi practicat un cult al zeului Jupiter Arrubianus.

La 19 km de Macin în dreptul cotului Dunării se afla Dinogetia, o cetate ridicată de romani pe locul unei mai vechi aşezări dacice. Se mai păstrează ruinele unei bazilici romane de secol IV şi ale unei bisericuţe byzantine de secol X. Se găseşte la 5 km nord-vest de satul Garvan, accesibil şi dinspre Măcin, şi dinspre Isaccea.

Cetatea Capidavei din Dobrogea

La mijloc între Cernavoda şi Hârşova, pe un pinten de calcar de pe malul drept al Dunării sunt risipite ruinele pline de poezie al Capidavei, cetate geto-dacică, apoi romană, care a avut un important rol militar în apărarea limes-ului dunărean.

Sperăm că v-am convins că Dobrogea nu înseamnă numai staţiunile de pe litoral sau numai Delta Dunarii-țintele majorităţii turiştilor. Adevărata Dobroge se ascunde dincolo de drumurile lăturalnice, în locuri prea puţin umblate. Vestigiile cetăţilor greceşti, romane, bizantine şi genoveze, aşezările de turci, tătari şi lipoveni, bisericile rupestre în care au trăit sfinţii propovăduitori ai creştinismului de pe pământul romanesc-toate acestea ar merita incluse în traseele turistice ale Dobrogei.