BBrașov, Informații și Prezentare – Brașovul, este o localitate în care sezonul turistic este activ în orice anotimp. Vara sau iarna, centrul vechi al burgului medieval forfoteşte de turiştii veniţi din toate colţurile lumii. Statisticile arată că oraşul atrage anual mai mulţi vizitatori decât oricare altă regiune românească.

Brașov, Piaţa Sfatului

O plimbare pe stradă sau prin Piaţa Sfatului, la orice oră, fie dimineaţa sau seara, vă va dovedi că acestea nu sunt vorbe aruncate în vânt. Toată lumea admiră deopotrivă dispunerea tipic săsească a caselor şi arhitectura veche, cu elemente gotice, renascentiste şi baroce, profitând din plin de amplasarea mai mult decât minunată a oraşului. La poalele unor dealuri împădurite şi ale muntelui Tâmpa, pe ale căror vârfuri au fost amenajate belvederi, se așează orașul Brașov.

De acolo, de la peste 300 m deasupra Brașovului, veţi putea cuprinde dintr-o privire străzile ce se înfăşoară în jurul largii pieţi centrale şi desluşi silueta Bisericii Negre şi a Turnului Sfatului, importante puncte de reper, semințindu-se deasupra acoperişurilor din țigla cărămizie.

Atestat documentar de mai bine de 770 ani, Brașovul, este cea mai importantă dintre cetăţile fondate de cavalerii teutoni în Transilvania secolului al XIII=lea.

Ştiaţi că? Numit în secolul al XIV-lea Civitas Coronensis, adică “Cetatea Coroanei”, deoarece era un oraş regal liber, care depindea numai de Coroană, de rege, Brașovul are ca stema o coroană, de sub care porneşte un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii (cele 13 comune ale Ţării Bârsei).

Centrul vechi al oraşului Brașov

Centrul vechi al oraşului (piaţa Sfatului), străjuit de case construite în stil renascentist sau neoclassic, este dominat de celebra Biserica Neagră (1384-1477), cea mai mare construcţie în stil gotic din România, având faţadele împodobite cu numeroase sculpturi.

Numele de Biserica Neagră, l-a primit după devastatorul incendiu din anul 1689, care i-a înegrit zidurile. Interiorul ei ascunde picturi murale executate în secolul al XV-lea, în stilul Renaşterii, peste o sută de covoare orientale şi o orgă de 4.000 de tuburi, realizată între anii 1836 şi 1839, de Carl August Buchholz.

Vara, atracţia principală o constituie concertele de orgă, care se desfăşoară aici în ziua de marţi, de la ora 18 (în iunie şi septembrie) şi în zilele de marţi, joi şi sâmbăta, tot de la ora 18 (în iulie şi august). Casa Sfatului, o clădire aparţinând intitial breslei cojocarilor şi amenajata ulterior ca Primărie, păstrează elemente gotice, renascentiste şi baroce transilvănene, ce vădesc succesivele transformări pe care le-a suferit de-a lungul secolelor XIV-XVIII.

Din turnul de observaţie, cu o înălţimea de 58 m, un trompetist anunţa ora fixă ori primejdiile iminente, de unde şi denumirea de Turnul Trompeţilor. Clădirea a funcţionat şi ca închisoare, în apropriere aflându-se spânzurătoarea şi stâlpul infamiei.

Muzeul Judeţean de Istorie Brașov

Muzeul Judeţean de Istorie BrașovAstăzi adăposteşte Muzeul Judeţean de Istorie şi principalul centru de informare turistică al oraşului Brașov. Faţada a păstrat vechea emblemă a Brașovului, coroana, inspirată chiar de numele acestuia.

Casa Negustorilor, un complex impresionant, cu o lungimea de 67 m, formată din două corpuri despărţite de o curte interioară, a fost construită în secolul al XVI-lea de Apollonia Hirscher, în stilul halelor occidentale. Aici se aflau depozite, ateliere şi spaţii comerciale (numite la acea vreme “poduri”), unde se puneau în vânzare diverse mărfuri, dar în special cele ale “bătăuşilor” (adică ale pantofarilor), ceea ce explică celălalt nume, de Podul Bătăuşilor.

Astăzi adăposteşte galeriile Corona, precum şi restaurantul şi crama Cerbul Carpatin. Odată cu transformarea Brasovului într-un puternic centru comercial şi meşteşugăresc, s-a impus fortificarea lui, mai ales după devastatoarea invazie a tătarilor din anul 1241 şi atacul turcesc din 1421.

Încă din secolul al XIV-lea s-au construit ziduri de apărare înalte de 12 m, groase de aproape 2 m şi lungi de 3 km, cetatea fiind înconjurată de şanţuri cu apă. În secolul al XVIII-lea, fortificaţiile au fost în mare parte dărâmate, ca urmare a extinderii oraşului, însă ceea ce s-a păstrat este mai mult decât suficient pentru a ne dovedi că Brașovul, a fost în Evul Mediu una dintre cele mai puternice cetăţi transilvănene.

Plimbaţi-vă pe Aleea După Ziduri, o minunată promenadă amenajată între vechile ziduri de pe latura Nordică şi pârâul Graft (deviat pe traseul vechiului șunt al cetăţii), care susura la poalele dealului Warthe (Straja).

Turnul Negru şi Turnul Alb

Deasupra, pe culmea dealului se înalță Turnul Negru şi Turnul Alb, două puncte de belvedere, de unde se deschid privelişti asupra burgului medieval. Din spatele Turnului Negru porneşte o altă promenadă, care ajunge în dreptul Turnului Alb, apoi străbate dealul ducând la drumul spre Poiana Braşov.

Înainte, o punte şi un pod mobil asigurau legătura între Turnul Alb şi Bastionul Graft, aflat în dreptul său, la baza dealului. La capătul de nord-vest al aleii poate fi văzut şi Bastionul Fierarilor, folosit astăzi ca arhiva. Pe latura sudică există un șunt cu apă, secat în secolul al XIX-lea şi amenajat ca promenadă.

Aleea de sub Tâmpa

Aleea de sub TâmpaAleea de sub Tâmpa, este străjuita azi de Bastionul Postăvarilor, Bastionul Funarilor şi Bastionul Ţesătorilor, ultimul fiind cel mai bine păstrat monument de acest fel din Transilvania.

De formă hexagonală, cu două turnuri pătrate şi ziduri groase de 2-3 m, acesta adăposteşte în prezent Muzeul “Cetatea Braşov şi Fortificaţiile din Țara Bârsei”. Dacă bătând străzile de azi ale oraşului v-aţi întrebat cum oare arăta cetatea Brașovului în Evul Mediu, aici e locul unde dorinţa vă va fi îndeplinită. Exact în sala armelor este expusă o machetă a burgului din secolul al XV-lea.

Curtea interioară, de unde se pot observa cel mai bine cele patru niveluri de aparate, cu impresionante galerii din bârne de stejar, găzduieşte frecvent concerte de muzică clasică.

Aproximativ în dreptul Bastionului Funarilor se află staţia de telecabină, care urcă pe Muntele Tâmpa, până la înălţimea de 967 m. La 300 m deasupra oraşului. Călătoria de la cabana-restaurant Casa Pădurarului, de la bază, la Restaurantul Panoramic, de pe vârf, durează mai puţin de trei minute.

O altă variantă ar fi să mergeţi pe jos. Merită, pentru că mare parte din munte a fost declarată rezervaţie naturală (180 ha), aici fiind protejate specii ca stânjenelul, crucea–voinicului, crinul de pădure, capul şarpelui, laleaua pestriţă etc.

Trasee turistice Brașov

Au fost amenajate cinci trasee (fiecare durând aproximativ o oră) şi şase popasuri. Puteţi alege Drumul Cavalerilor, drumul celor 25 de serpentine ori Treptele lui Gabony, care pornesc din strada Dobrogeanu Gherea şi ajung până în vârful Muntelui Tâmpa (traseul este marcat cu triunghi galben).

Din punctul de belvedere de pe culme se deschide panorama asupra întregului Braşov, ba chiar şi a Ţării Bârsei, când cerul este senin. Între vârful şi Şaua Tâmpei, se păstrează ruinele cetăţii Brașovia, ridicată probabil de cavalerii teutoni în secolul al XIII-lea.

Revenind în oraş, pe latura de vest a vechiului burg, veţi descoperi Turnul Porţii Ecaterinei (anul 1540), unul dintre simbolurile Brașovului, care are patru turnuleţe pe colţuri, simbolizând ius gladii, mai precis dreptul de a aplica pedeapsa capitală.

Poarta Ecaterinei

Poarta EcaterineiSpre vest, dincolo de Poarta Ecaterinei, se întinde cartierul românesc al Scheilor Brașovului. Iniţial, romanii nu aveau dreptul de a locui în interiorul zidurilor cetăţii săseşti şi nici de a-şi ridica biserici ortodoxe acolo.

Spre deosebire de centru istoric, Scheii au o atmosferă mult mai rurală, curţi năpădite de verdeaţă şi străzi mai sinuoase, care se încolăcesc pieptiş de-a lungul dealului.

La ieşirea din cartier (cca 2 km de piaţa Unirii) se afla chiar şi nişte chei. Pietrele lui Solomon, o vale stâncoasă extrem de pitorească, care a inspirat numeroase legende. Braşovenii obişnuiesc să vină la picnic aici, în weekenduri.

Multe case din Şchei au păstrat faţadele zugrăvite cu icoane şi porţile de lemn, iar din loc în loc veţi întâlni negreşit câte o troiţă, care avea rolul de a proteja intersecţiile.

Cea mai veche este troiţa din Cutun (1292), din cimitirul bisericii Sf. Treime, însă şi celelalte, unele cioplite în piatră şi protejate de o capelă acoperită cu fresce, impresionează prin frumuseţea lor.

  • Troiţa Junilor Tineri de pe Coasta Prundului,
  • Troiţa lui Ilie Birt/Crucea Căpitanului (Pe Tocile),
  • Troiţa de la Ştim/Troiţa din Gruiu (la intersecţia dintre străzile Coastei şi Curcanilor),
  • Troiţa de pe strada Cloşca,
  • Troiţa din Pajiştea Mare,
  • Troiţa Crucea Dreptăţii,
  • Troiţa lui Furnica,

Frumoasă biserica Sfântul Nicolae, construită din piatră pe locul unui mai vechi lăcaş de cult din lemn, din 1292, domină cu turlele sale Piaţa Unirii. A fost amplificată între anii 1583 şi 1595 de Petru Cercel, domnitorul Ţării Româneşti, şi Aron Vodă, domnitorul Moldovei.

În aproprierea ei a fost înfiinţată prima şcoală românească din Braşov, biserica devenind un important centru al ortodoxiei româneşti, mai ales datorită activităţii diaconului Coresi, care a tipărit aici prima carte în limba română (Întrebare creştinească , 1559).

Junii Brașovului

Din faţa bisericii Sf. Nicolae pornesc cele şapte cete de “juni”, în Duminica Tomii (prima după Paște), respectând tradiţia Junilor Brașovului, o sărbătoare folclorică ale cărei semnificaţii magice s-a pierdut între timp. Se prea poate ca la origine să fi fost un ritual de iniţiere a tinerilor, ori o sărbătoare celebrând renaşterea naturii sau să marcheze singură zi din an în care românii puteau intra liber în cetatea săsească.

Şi în zilele noastre Junii Tineri, Bătrâni, Dorobanţi, Brașovecheni, Curcani, Roşiori şi Albiori, îmbrăcaţi în costume populare, pornesc călare din Piaţa Unirii spre centrul vechi al Brasovului, apoi spre Pietrele lui Solomon, unde se încinge o sărbătoare câmpenească în toată regulă, cu hore, probe ale virilităţii, precum aruncarea buzduganului, după care, spre seară, coboară din nou în oraş.

Sărbătoarea prilejuieşte un adevărat spectacol. Braşovenii şi turiştii se adună de-a lungul traseului Junilor, care defilează însoţiţi de o fanfară. Alături de comunitatea săsească şi cea română, în Braşov trăiau şi mulţi etnici secui, stabiliţi la est de Cetate, în cartierul Blumana.

Colina Universităţii şi de Cetăţuia

Zona este dominată de colina Universităţii şi de Cetăţuia – o veche fortificaţie (secolele XVI-XVII), patrulatera, cu bastioane la colţuri, situate în vârful unui deal împădurit. Astăzi, aici funcţionează un restaurant cu specific românesc.

Cea mai veche clădire din oraş nu se afla în perimetrul centrului istoric, ci mult în afara lui, la capătul Străzii Lungi, care într-adevăr nu-şi dezminte numele. Această zonă, cunoscută drept Brașovechi (Brașovul Vechi), este dominată de biserica Sf. Bartolomeu, construită din piatră, în anul 1223, în stil romanic, de către călugării cistercieni, şi de biserica Sf. Martin, o fostă capelă din secolul al XIV-lea.

Este cel mai vechi monument din Braşov. Pe faţadă se mai păstrează şi azi conturul unui vechi ceas solar. Zona din preajma Brașovului reprezintă unul dintre cele mai vizitate zone turistice ale României. De aici puteţi porni în excursii spre cetăţile ţărăneşti de la Făgăraş, Rupea, Râşnov, Prejmer şi castelele medievale de la Bran, Racoş şi Hoghiz.

Staţiunea montană Poiana Braşov

La doar 12 km se află staţiunea montană Poiana Braşov, deasupra căreia se înălţa Masivul Postăvarul. Turiştii amatori de sporturi de iarnă vor găsi aici nenumărate pârtii de schi, cu diverse grade de dificultate.

Bisericile fortificate şi cetăţile ţărăneşti din zona Brașovului

Cetatea țărănescă din Hărman (în germană Honigberg, iar în Latină Mons Mellins, adică Muntele Mierii), situată la 10 km est de Braşov, are în centrul său o basilică romanică menţionată documentar din anul 1240. Este protejată de un zid cu înălţimea de 12 m, prevăzut cu şapte turnuri de apărare.

Biserica din Prejmer (Tartlau)

Biserica din Prejmer (Tartlau), la 15 km de Braşov, a fost construită între 1241 şi 1250 în stil gotic timpuriu, de inspiraţie cisterciană, suferind transformări între anii 1512 şi 1515. A fost fortificată în secolele XV-XVI, devenind cea mai puternică cetate ţărănească din Transilvania. Zidurile au o grosime de 6 m şi o înălţime de 12 m. Incinta cuprinde 275 de cămări, dispuse pe trei sau patru niveluri, între care legătura se face prin scări din lemn.

Biserica păstrează un valoros altar poliptic din secolul al XV-lea şi o orgă de la 1803. Deşi nu face parte din patrimoniul UNESCO, biserica fortificată Sf. Petru din Ghimbav (Weidenbach), la 9 km vest de Braşov, merită să-i acordaţi atenţia dumneavoastră. Picturile cu motive florale de pe tavan sunt destul de atipice. Statul a intrat în atenţia mass-media după ce în anul 2009, pe drumul spre Cristian, a fost construită o biserică ortodoxă cu un acoperiş poleit cu aur, pentru care s-a cheltuit un million de euro.