Bisericile maramureșene nu se individualizează doar prin sculpturile lor minunate, ci şi prin tehnica arhitecturală şi armonia proporţiilor lor, care ating perfecţiunea.

Bisericile maramureşene

Câteva dintre ele au devenit monumente UNESCO – este vorba despre bisericile de lemn din Poienile Izei (1604), Budeşti – Josani (1643, leud – Deal (secolul al XIV-lea), Bârsana (1720), Deseşti (1770), din Maramureşul Istoric, Surdesti (1767) şi Plopiş (1793), din Țara Chioarului şi Rogoz (1663), din Țara Lăpuşului.

Biserica de leud – din Deal (hram Naşterea Maicii Domnului)

Datând din secolul al XVII – lea, a fost pictată de Alexandru Ponehalschi. În podul ei a fost descoperit Codicele de la leud, cea mai veche pravilă în limba romană (1391).

Aici se păstrează o colecţie de icoane vechi de lemn, din secolele XVII – XVIII, o colecţie de icoane de la Nicula (primul centru transilvănean de picturi pe sticlă), valoroase cărţi şi documente şi covoare vopsite în culori vegetale.

Biserica Sfântului Nicolae din Budeşti – Josani

A fost înălţată în 1643 pe locul uneia din secolul al XV-lea. Biserică din bârne groase de lemn aşezate pe o fundaţie de piatră a fost pictată în culori calde şi luminoase, plăcut armonizate, pe la 1762, de către Alexandru Ponehalschi, unul dintre cei mai activi pictori din România.

Din păcate, pictura s-a păstrat bine doar pe pereții de sud și vest al pronaosului. Pictura iconostasului este semnată de același autor.

Biserica Cuvioasa Parascheva din Poienile Izei

Datează din secolul al XVII-lea. Planul navei bisericii este rectangular, pridvorul este situat pe latura vestică, acoperişul prezintă dublă poală, iar turla cu trei clopote de deasupra pronaosului are un foişor, acoperit cu un coif prelung, deasupra căruia este fixată o cruce înaltă.

Deosebit faţă de alte biserici este altarul, cu patru laturi, că în vechime. Pictura executată în 1794, impresionează prin stilul eclectic, combinând elemente iconografice tradiţionale cu altele specific epocii respective.

Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Rogoz (secolul al XVII-lea)

Sat situat pe malul Lăpuşului, a fost construită în 1663, fiind refăcută în 1717. Lăcaşul de cult este unul dintre cele mai interesante din ţinutul Maramureşului. Naosul este de formă dreptunghiulară, pronaosul – absidat, iar altarul – heptagonal.

Turnul clopotniţă este flancat de patru turnuleţe, amplasate pe colţuri. Sub streaşina se afla numeroase console, sculptate în formă de capete de cai.

Biserica Cuvioasa Parascheva din Deseşti

A fost înălţată în 1717 (după părerea altora, în 1770). Arhitectura ei se înscrie în linia tradiţională: modul de îmbinare a lemnului, echilibrul formelor şi volumelor şi armonia de ansamblu conferă impresia de simplitate şi elegantă.

Originaliatea momentului este dată de bârnele din partea superioară, care susţin şarpanta acoperişului, prelungite şi sculptate în scara. Biserica păstrează o valoroasă pictură murală, executată în 1780 de zugravii Radu Munteanu şi Gheorghe Visoveanul.

Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din Bârsana (1720)

Ne oferă un exemplu tipic de arhitectură maramureșană. Se remarcă prin dimensiunile mici, planul dreptunghiular, absidă în cinci lături, turnul clopotniţă situat pe pronaos, şarpanta dublă a acoperişului. Biserica a fost pictată în 1806 de doi zugrăvi din zonă, compoziţiile fiind influenţate de artă barocă.

Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Plopiş

A fost construită la sfârşitul secolului al XVII – lea de Ioan Macarie şi pictată în 1811 de zugravul Ştefan din Siseşti. Originalitatea acestei biserici constă în profilul trilobat al boltei naosului, caz unic în rândul bisericilor de lemn din Maramureş.

Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Surdești

Sat de pe valea râului Cavnic, a fost construită în 1766 şi pictată în 1783 de Ştefan din Siseşti. Este considerată cea mai înaltă construcţie de lemn din ţară şi de pe continent, având un turn cu o înălţime de 54 m.

Pridvorul prezintă două rânduri de arcade suprapuse, la parter şi etaj. Iconostasul bisericii se remarcă prin elementele sculptate de factură barocă, policromate şi aurite, şi prin icoanele pictate cu fonduri de aur.