Bisericile fortificate din Transilvania – în centrul vechilor aşezări rurale înfiinţate de coloniştii saşi în provincia românească Transilvania în secolul al XII-lea se afla câte o biserică întărită cu ziduri de apărare, care servea altădată şi ca loc de refugiu în caz de primejdie.Pe website-ul nostru, găsiți de asemenea și informații de cazare din Transilvania.

Aceste biserici fortificate (secolele XIII-XVI), având aspectul unor mici cetăţi, au fost ridicate îndeosebi după marea invazie tătară din anul 1241, în urma căreia regiunea a fost pustiită.

Dominând împrejurimile, unele dintre ele aveau chiar şi două-trei incinte, turnuri, drumuri de strajă deasupra zidurilor, barbacane şi pasaje secrete. Înăuntru, de-a lungul zidurilor se înşirau cămările, în care îşi depozitau sătenii proviziile şi unde se retrăgeau când satele le erau atacate.

Bisericile fortificate, cetăţi transilvănene

Bisericile fortificate, cetăţi transilvăneneBisericile fortificate nu sunt unice în lume, dar sunt valoroase prin originalitatea sistemului defensiv de tip ţărănesc şi prin densitatea lor. Ca urmare a izolării lor, departe de alte influenţe, au păstrat multe elemente arhaice, dispărute în celelalte părţi. Impresionantă este şi concentrarea lor într-un teritoriu nu foarte întins.

Dacă înainte, în Transilvania existau 300 de biserici fortificate, astăzi doar 150 de sate mai păstrează asemenea construcţii. Dar chiar şi aşa, numărul lor este foarte mare!

Deşi încadrându-se, în mare, în acelaşi tipar, bisericile fortificate sunt atât de deosebite una de cealaltă, încât vizitarea lor se poate transforma într-o adevărată provocare.

Oricât de multe biserici veţi vedea, nu veţi descoperi două identice. Unele conservă alimente neobişnuite, de influenţă cisterciană (ca la Prejmer), ori barocă (ca la Ighișul Nou), sau alte curiozităţi arhitecturale (precum turnul masiv de deasupra halei bisericii şi capela romanică alipită laturii sudice, de la Axente Sever). Altele îmbină elemente romanice, gotice şi neoclasice (ca la Cristian, în judeţul Braşov).

Picturile Murale

Pe ziduri au fost descoperite picture murale, ascunse sub un strat de zugrăveală după Reformă (în urma căreia au fost interzise cu stricteţe imaginile religioase figurative). Numeroase biserici păstrează obiecte lucrate de aurarii şi argintarii din vechile burguri medievale, sculpturi din piatră şi lemn, mobilier decorat cu motive tradiţionale săseşti, orgi foarte vechi şi valoroase sau orologii din secolul al XVI-lea (precum cel de la Harman).

Din păcate, multe dintre aceste cetăţi ţărăneşti, aflate sub tutela bisericii din centrul lor, au ajuns într-o stare precară, aproape de prăbuşire în unele cazuri. Moştenirea saşilor, care şi-au abandonat satele în timpul perioadei comuniste, dar şi după 1990, emigrând în Germania, este în pericol de a dispărea.

Dacă şapte dintre aceste biserici – Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor şi Viscri – au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, multe riscă să se deterioreze din cauza proastei întreţineri. Altele (Archita, Ighisi), sunt aproape uitate de lume, din cauza izolării lor.

Programe de restaurare (cam rare!)

Programe de restaurare (cam rare!)Câteva fac obiectul unor programe de restaurare, demarcate atât de autorităţile române, cât şi de cele străine. Un caz singular, complexul de la Axente Sever (Frauendorf) găzduieşte o pensiune.

Prinţul Charles de Wales, a cumpărat o casă săsească la Viscri şi a sprijinit proiectele Fundaţiei Mihai Eminescu, trust de restaurare a clădirilor şi de revitalizare a zonei, pentru a fi inclusă în circuitele turistice.

Fundaţia patronată de prinţul Charles, a iniţiat şi lucrări de restaurare a bisericilor de la Mesendorf, Cloasterf, Roades, Floreşti, Buneşti, Malancrav, Axente Sever şi Apold.

Satele săseşti din Transilvania, cu o arhitectură unitară şi bisericile fortificate (cetăţi din mijlocul lor au devenit uimitor de repede obiective turistice), atrag astăzi mii de vizitatori din Germania, Anglia, Belgia şi Franţa.

Biserică din Cristian (Neustadt im Burzenland), situată la 13 km vest de Braşov, este caracterizată prin îmbinarea elementelor arhitecturale romanice (portalul vestic), cu cele gotice (rozasa, trei chei de bolta), datând din secolul al XIV-lea, într-o structură neoclasică, rezultatul reclădirii din secolul al XIX-lea. În aproprierea satului s-a păstrat o pădure de stejari cu exemplare de peste 400 de ani.

Cetatea ţărănească de la Râşnov

Cetatea ţărănească de la Râşnov

Cocoţată în vârful unui deal de 150 m, la 17 km sud-est de Braşov, cetatea ţărănească de la Râşnov (germ. Rosenau, lat. Villa Rosarum, Poiana Rozelor), construită iniţial de cavalerii teutoni, oferă o panoramă de neuitat asupra Ţării Bârsei.

Fântâna din curtea cetăţii, cu o adâncime de aproximativ 150 m, a fost săpată în piatră timp de 17 ani – spune legenda – de doi prizonieri turci, cărora li s-a promis eliberarea după terminarea ei. Tot în Râşnov au fost descoperite urmele unui castru roman şi ale cetății Cumidava, despre care geograful Ptolemeu, socotea că a avut rolul de a apăra drumul transcarpatic, cel al Branului din zilele noastre.

Râsnovul adăposteşte şi cea mai veche ctitorie a Basarabilor din Transilvania – biserica Sfântul Nicolae (1384), restaurată de Mihai Viteazu în 1600. Biserica din Hălchiu (Heldsdorf), situată la 15 km nord de Brașnov, construită în secolul al XIII-lea şi refăcută în secolul al XV-lea, păstrează un altar poliptic de la 1522-1526, în stil gotic târziu, considerat cel mai mare altar medieval din Transilvania.

Cetatea Feldioara (Marienburg)

Cetatea Feldioara (Marienburg), situată la 20 km nord de Braşov, înspre Sighişoara, este considerată cea mai importantă fortificaţie construită de cavalerii teutoni în Transilvania, fiind atestată din anul 1225. Ansamblul situat în vârful unei coline înconjurate pe trei laturi de râul Homorod, a fost restaurant în cadrul unui proiect iniţiat în anul 2013.

Biserica Rupestră Şinca Veche

Biserica Rupestră Şinca Veche

Cunoscut şi ca Templul Ursitelor, ansamblul rupestru de pe Dealu Pleşu, situat la 2 km de satul Şinca Veche și la 50 km nord-vest de Braşov, încă mai stârneşte controverse. Oficial, situl a fost datat 1742, din perioada când călugării ardeleni au fost siliţi prin ordinal împărătesei Maria Tereza, să treacă la catolicism. Mulţi susţin că ar exista din vremea dacilor sau chiar mai dinainte.

Prezenţa a doua altare şi lipsa semnului crucii i-au făcut pe alţii să spună că biserica nu este de origine creştină. Complexul săpat în stânca este format din cinci încăperi unite prin galerii. Biserica are un horn piramidal cu înălţimea de 10 m, scobit din interior, asemenea unei cupole întoarse pe dos, prin care se vede cerul şi pătrund razele soarelui.

Pe peretele încăperii care adăposteşte altarul sunt scrijelite Steaua lui David şi un simbol Yin-Yang. Asociată cu diverse fenomene inexplicabile şi mistere, Şinca Veche a devenit loc de pelerinaj. Se spune că dorinţele puse în camera cu cupola, se împlinesc dacă sunt cerute cu inima curată.

Există o tradiţie ca fetele din sat să vină pe Dealu Pleşu de trei ori pe an. De Sfântul Gheorghe, de Lăsata Secului, de Paşte şi de Schimbarea la Față. Aici trebuie să arunce la vale o roată de paie căreia îi dădeau foc pentru a-şi afla ursitul. Puteți citi și prezentarea orașului Alba Iulia, un articol foarte interesant!

Cetatea Făgăraş

Cetatea Făgăraş

Remarcabilul complex feudal din centrul municipiului Făgăraş, la 67 km nord–vest de Braşov, datează din secolele XIV – XVII. Din secolul al XVII-lea, acesta s-a impus ca reşedinţă a principilor Transilvăniei şi centru politico–administrativ al marelui domeniu al Făgăraşului.

Ulterior a fost transformat într-o temută închisoare, magaziile şi pivniţele fiind folosite drept celule pentru iobagii răzvrătiţi. Cetatea cu 85 de încăperi, înconjurată de un șunt de apărare umplut cu apă, găzduieşte în prezent muzeul arii Făgăraşului “Valer Literat”, Biblioteca municipală şi o cramă.

Din anul 2012, a fost instituită tradiţia schimbării gărzilor, precum recrearea unei atmosfere medievale şi atragerea turiştilor. La ora 15, fiţi în faţa porţii unde gardienii în costume medievale oferă un spectacol inedit.

O altă distrctie rezervată turiştilor este o plimbare cu barca pe lacul din jurul cetăţii, unde au fost aclimatizate şi nişte lebede. Poiana cu narcise Dumbrava Vadului, se întinde pe o suprafaţă de 400 ha, la marginea satului Vad, la 20 km de Făgăraş şi 80 km de Braşov.

În luna mai, când aceste coprine, cum le spun localnicii, înfloresc, locul devine o feerie. De sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aici se organizează Festivalul Narciselor.