Bisericile cu fresce interioare şi exterioare din Bucovina sunt unice în Europa, motiv pentru care au fost declarate monumente UNESCO.

Ridicate mai ales de voievozii moldavi din familia Mușatinilor, aceste splendide mănăstiri serveau drept necropole domneşti.

“Zidul de apărare al creştinătăţii”

Potrivit cronicarului Ion Neculce, Ştefan cel Mare (1457-1504), “zidul de apărare al creştinătăţii”, după fiecare din bătăliile purtate cu turcii, ungurii şi polonii în cei 47 de ani de domnie, ar fi construit câte o biserică sau mănăstire.

Domnia lui Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546) a continuat tradiţia marelui domnitor Ştefan, dovedind fidelitate faţă de artă bizantină. În același timp şi deschidere către valorile culturii umaniste şi ale artei Renaşterii.

Fenomenul artistic cel mai reprezentativ şi mai original este pictarea integrală a faţadelor bisericii cu fresce înfăţişând ample ansambluri iconografice.

Biserica din Pătrăuți

Biserica din Pătrăuți (12 km de Suceava) a fost ctitorită de Ştefan cel Mare în anul 1487. Construcţia de mici dimensiuni, de plan triconc, cu turla pe naos, păstrează în întregime pictură originală.

Impresionează în special tabloul votiv, o realizare artistică de excepţie, şi pictura scenei. Aceasta reprezentând Cavalcada Sfintei Cruci, o evidentă aluzie antiotomană.

În curtea bisericii, lângă peretele sudic se află o masă rotundă, formată din două lespezi de piatră, în jurul căreia sunt dispuse mai multe pietre, asemenea unor scaune. Se spune că acest ansamblu datând din vremea lui Ştefan cel Mare l-ar fi inspirat pe Brâncuşi în realizarea Mesei Tăcerii.

Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (1503) din satul Arbore (32 km de Suceava) făcea parte din curtea boierească a lui Luca Arbore, pârcălab de Suceava în vremea lui Ştefan cel Mare.

Pictura exterioară a fost realizată în 1541 de Dragoş Coman din Iaşi, socotit “un adevărat Pisanello al Moldovei, cel mai mare artist al Orientului ortodox din secolul al XIV-lea”. În pronaos se află mormântul ctitorului. Este cel mai reprezentativ monument funerar în stil gotic târziu din întreaga Moldova.

Mănăstirea Voroneţ

Mănăstirea Voroneţ (5 km de Gura Humorului, oraş situat la 47 km de Suceava) este socotită o “adevărată Capelă Sixtină a Orientului”.

Faţada vestică a acestei remarcabile ctitorii din 1488 a lui Ştefan cel Mare este acoperită în întregime de scena Judecăţii de Apoi. Pe peretele sudic este reprezentat Arborele lui Ieseu, alături de care apar portrete ale filozofilor Platon şi Aristotel, iar în partea superioară a zidului Nordic puteţi vedea scene precum Păcatul lui Adam, Adam ara, Eva toarce lana (Facerea lumii), Zapistul lui Adam şi Vămile Văzduhului.

Frescele au fost realizate după 1547, la iniţiativa mitropolitului Grigorie Roşca, în inconfundabilul şi unicul fond albastru, ajuns de mult celebru…Originea “albastrului de Voroneţ” nu a fost elucidată pe deplin nici până în prezent.

Se ştie că ar conţine azurit, însă ce îi conferă rezistența nemaipomenită peste secole tot nu s-a aflat. Remarcabil este şi faptul că meşterii au introdus în compoziţie elemente folclorice şi motive tradiţionale.

Mănăstirea Humor

Mănăstirea Humor (6 km de Gura Humorului) este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale artei medievale româneşti. A fost înălţată în anul 1530 de logafătul Toader Bulbuiog, comandantul artileriei lui Petru Rareş.

Pastrează admirabilele fresce exterioare executate în spiritul tradiţiei bizantine, în 1535, de Toma Zugravul din Suceava. Culoarea predominantă este roşu cărămiziu, care o individualizează chromatic de alte lăcaşuri de cult.

Sunt reprezentate Acatistul Bunei Vestiri, Viaţa Sf. Ierarh Nicolae, Asediul Constantinopolului, pe faţada sudică, Arborele lui Ieseu, pe faţada Nordică, Judecata de Apoi, pe faţada vestică, iar în absidele laterale se desfăşoară o procesiune de sfinţi îngeri, profeţi, apostoli, ierarhi, martiri şi cuvioşi (Cinul).

În gropniță (camera tombală situată între pronaos şi naos) a fost pictată Fuga din Egipt. La cca 300 m depărtare se mai pot vedea ruinele bisericii vechi, ridicate în 1415, în vremea lui Alexandru cel Bun.

Moldoviţa

Moldoviţa (36 km de Gura Humorului şi 25 km de Câmpulung Moldovenesc), ctitorie din 1532 a lui Petru Rareş, este una dintre cele mai frumoase biserici cu fresce exterioare ale Bucovinei. Se remarcă prin frescele ei, executate de Toma din Suceava în 1537, în nuanţe de roșu-brun.

Cea mai cunoscută dintre scenele exterioare este Asediul Constantinopolului, de pa fațada sudică, aluzie la luptă antiotomană din acea epocă.

Pe peretele Nordic au fost înfăţişate scene din viaţa Maicii Domnului, Predica Apostolilor şi Vămile Văzduhului, pe când faţada vestică este dedicată Judecăţii de Apoi. Biserica se mai remarcă prin pridvorul monumental deschis, cu cinci arcade mari, şi prin tainița de deasupra gropniţei (camera mormintelor).

Este înconjurată de ziduri înalte de peste 6 m, care îi dau un aspect de fortăreaţă. Nu rataţi o plimbare cu Mocăniţa din localitatea Moldoviţa. Este aflată la depărtare de 5 km de mănăstire, până la Argel, pe vechea linie forestieră cu ecartament îngust.

Mănăstirea Probota

Mănăstirea Probota (5 km de Dolhasca şi 27 km de Fălticeni), înălţată în 1530 de Petru Rareş. Este una dintre cele mai reuşite realizări ale artei constructive feudale moldoveneşti. Biserica mănăstirii a fost pictată atât în interior, cât şi la exterior în 1532, în stilul epocii lui Petru Rareş.

Între 1522 şi 1677 a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei, aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareş şi Ştefan Rareş şi al Doamnei Elena Rareş.

Cele mai remarcabile sunt picturile interioare, în special Pantocratorul, de pe tamburul turlei, Cina cea de taină, este din altar, Sf. Nicolae şi Răstignirea, din naos, şi Judecata de Apoi, de pe bolta pridvorului.

Mănăstirea Suceviţa

Înconjurată de ziduri groase de 3 m, ca ale unei fortăreţe medievale, Mănăstirea Suceviţa, la 19 km de Rădăuţi, a fost ctitorită de trei fraţii Movilă (Irimia, domnitorul Moldovei, Simion, domnitorul Ţării Româneşti, şi Gheorghe, Mitropolitul Moldovei) în jurul anului 1583.

Este ultima din seria bisericilor pictate din nordul Moldovei, cea mai celebră frescă fiind Scara Virtuţilor, de pe peretele Nordic. Pe faţada sudică au fost reprezentate Acatistul Maicii Domnului, Arborele lui Ieseu şi Acoperământul Maicii Domnului.

Picturile au fost realizate între 1595 şi 1596 de fraţii Ion şi Sofronie.

Vizitaţi neapărat atelierele olarilor din Marginea şi Rădăuţi, care păstrează cu sfinţenie secretele străvechilor tehnici de realizare a vaselor de ceramică neagră lustruită sau a celor decorate cu bogate motive florale.

Pândiţi apoi uimitoarele metamorfoze ale lemnului. Aici, în Bucovina, a înflorit o adevărată civilizaţie a lemnului. frumoasele case cu pridvor deschis şi bisericile cu dantelării migăloase seamănă cu nişte bijuterii.

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, unic în ţară, reconstituie evoluţia miraculoasei arte a prelucrării lemnului în spaţiul bucovinean.